Riscul in raport cu rasplata in relatiile umane

Este relativ usor sa identificam temerile ce tin persoanele pe loc sa-si asuma mai multe riscuri sociale. Inclusiv teama ca celelalte persoane isi vor forma o opinie negativa si teama de a rani alte persoane prin interactionarea sociala. Aceste temeri ar putea fi eliminate, daca ai avea de a face cu personaje generate de un computer, il loc de fiinte umane in lumea reala. Aceste puncte sunt valide pana la un anumit nivel. Vei intalni mult mai putine riscuri sociale intr-o simulare, in opozitie cu oamenii adevarati.

Dar, ia in considerare un punct de vedere alternativ. Nu poti face foarte multe pentru a ajuta persoaneje simulate sa creasca. Sau sa contribui in vietile lor intr-o maniera insemnata. Dar, poti avea acest tip de impact pozitiv, asupra fiintelor umane reale.

Ce s-ar intampla daca in loc de a te concentra pe teama unor consecinte negative din interactiunile sociale, te concentrezi pe anticiparea consecintelor pozitive. Cum ar fi formarea unor noi prietenii, a ajuta persoanele sa se dezvolte personal, a face persoanele sa rada, a te indragosti, etc? Nu ai fi atunci mai dornic sa interactionezi social cu fiinte umane reale si mult mai putin cu cele simulate? Ai prefera sa auzi ”te iubesc” de la o simulare sau de la o fiinta umana reala?

Daca nu este real, atunci iti asumi mai putine riscuri sociale, dar de asemeni castigi mai putine recompense. A avea de a face cu oameni reali creste si riscul potential, dar si recompensele potentiale. Comportamentul tau real, va fi in mare parte determinat, de partea predominanta pe care te concentrezi – minimalizand partea proasta sau maximalizand partea buna. Atunci cand vine vorba de relatii umane in lumea reala, care este cel mai mare risc pe termen lung? Este riscul de a face greseli sociale, ce pot conduce la jena si sentimente ranite? Sau este riscul de a fi retinut si a nu face nimic, astfel ratand unele relatii recompensante, pe termen lung?

Un pic de rusine ocazionala este un pret mic de platit, pentru recompensa bogata a unei relatii umane semnificative. Imaginatia noastra poate transforma aceste temeri in dragoni ce arunca flacari. Dar in realitate, aceste temeri sunt mai putin decat niste spiridusi pricajiti, ce pazesc o comoara masiva, usor de invins, odata ce te hotarasti sa ii infrunti.

Asa ca, recunoaste riscul pe care il iei, prin evitarea interactiunilor sociale – zambetele pe care nu le-ai impartit niciodata, persoanele pe care nu le-ai ajutat niciodata, potentiala consoarta pe care ai condamnat-o la solitudine… Este un pret prea mare de platit, doar pentru a evita un pic de rusine inofensiva.

Leave a Reply