Ce este stres-ul

Stresul reprezinta acea situatie care exercita o presiune fizica sau psihica asupra unei persoane. Stresul poate produce schimbari si dereglari in organism. Stresul mai poate fi definit si prin prisma efectelor sale: „Reactia mintii si a trupului la schimbare” sau: „Dezechilibrul produs atunci cand actualele abilitati si resurse ale unei persoane sunt insuficiente pentru a face fata cerintelor unei situatii date”. Sau chiar: „Teama indusa unui organism care incearca sa-si pastreze normalitatea in fata potentialilor agenti care
il pot afecta”.

Aceasta stare a fost pentru prima data studiata in mod stiintific de catre profesorul Hans Selye. El a urmarit reactiile cobailor la factori negativi de mediu cum ar fi caldura, frigul sau zgomotele excesive, injectarea unor substante iritante, suprasolicitarea musculara, emotiile (frica, frustrarea, mania).

Reactia comuna la factorii de stres este in primul moment aceea de mobilizare totala a sistemului endocrin si de reducere temporara a eficientei organismului pana la punerea in functiune a fortelor care sa asigure mobilizarea si adaptarea la stres. in a doua faza, se produc adaptarea si rezistenta la factorii de stres prin secretarea adrenalinei si nonadrenalinei. Acesti hormoni intra in circuitul sanguin si impiedica modificari cum ar fi cresterea nivelului de colesterol si acizi grasi, deteriorarea proceselor digestive, care ar dauna starii de sanatate a organismului.

Efectele stresului pot fi pozitive pe termen scurt (ii ajuta pe oameni sa gandeasca mai clar in situatii de panica sau sa fie mai creativi). Daca nu exista insa o supapa de eliberare a stresului, prin actiuni menite sa ajute organismul fie sa evite factorul de stres, fie sa-i faca fata, efectul cumulativ poate deveni periculos. Selye a descoperit ca organismul are o energie limitata de adaptare, fiecare reactie la stres consumand o parte din aceasta pretioasa resursa. Oamenii pot tolera niveluri ridicate de stres atunci cand simt ca pot lua masuri impotriva acestuia, precum si daca exista pauze intre evenimentele generatoare de stres.

Intoarcerea la starea de echilibru este garantata de catre sistemul nervos. in cazul unei persoane supuse unui stres permanent, lipsite de perioade de „odihna si digestie”, glandele care produc adrenalina pot claca. Deci adaptarea la stres nu poate continua la nesfarsit. La un moment dat, cand energia de adaptare se epuizeaza, se instaureaza cea de a treia faza, starea de colaps care ia forma unor suferinte fizice sau psihice. in cazul suferintelor fizice, este necesara odihna la pat, pentru ca rezerva pe termen scurt de energie consumata sa se poata reface prin transfer dintr-o alta rezerva de energie, cea pe termen lung. Daca nu se ia aceasta masura, toate rezervele se epuizeaza complet si viata nu mai poate continua.

In contextul organizational, angajatii se confrunta cu stres pozitiv, acela perceput ca o provocare placuta, cu o durata limitata, care ii ajuta sa se concentreze si sa aiba performante bune. Dar si cu stres negativ, determinat de o presiune continua, exercitata asupra lor, atunci cand sunt obligati sa actioneze in moduri incompatibile cu competentele lor reale sau percepute, cu timpul si resursele avute la dispozitie. Pe langa factorii fizici de stres (frig, caldura, efort, zgomot, pericole) intervin si factorii emotionali de stres care afecteaza la randul lor sistemul endocrin si ca urmare, starea de sanatate. Cele mai frecvent intalnite manifestari psihice ale stresului sunt frustrarea, anxietatea, depresia.

Leave a Reply