Cum ar trebui sa traim? Pentru ce ar trebui sa traim? Cum putem separa binele de rau? Exista un mod rezonabil de a raspunde la aceste intrebari, ce nu necesita o credinta oarba?
Sa ii intrebam pe vechii greci – oamenii s-au straduit sa raspunda la aceste intrebari, literalmente, de mii de ani. Un filozof care a incercat acest lucru a fost Socrate (469- 399 i.Hr.). Una dintre cele mai importante descoperiri ale sale a fost ideea de a analiza convingerile, printr-un tip de examinare incrucisata, care a devenit ulterior cunoscut sub numele de dialectica. Acest lucru implica a intreba si a raspunde la intrebari prin sondaj, pentru a ajunge la ceva ce poate fi considerat adevarat.
Un alt filozof ce a facut o descoperire semnificativa despre cum sa traiesti a fost Aristotel ( 384-322 i.Hr.). Cel mai bun raspuns al lui Aristotel, referitor la cum ar trebui sa traim, a fost conceptul de fericire sau de inflorire umana. Ceea ce este un proces de a trai virtuos, nu o stare fixa de a fi. Poate fi considerat un obiectiv in sine, nu un mijloc de a ajunge la un alt obiectiv. Aristotel era interesat de gasirea caii corecte de a trai, daca un astfel de lucru exista. Raspunsul sau legat de fericire consta in doua componente principale: actiuni virtuoase si contemplare. Si pentru a descoperi virtutea trebuia sa privesti persoanele ce pareau fericite sau infloritoare si sa notezi cum traiesc. Astfel de persoane de obicei se comportau cu un anumit grad de integritate, curaj, onestitate, rationalitate, corectitudine, etc.
Dupa Aristotel, multi altii au adresat intrebarea despre cum ar trebui sa traim. Fiecare religie are propriul sau raspuns. Unele persoane spun ca nu exista un raspuns, ca raspunsul nu conteaza, ca raspunsul este imposibil pentru noi sa il cunoastem sau ca raspunsul este pur si simplu o chestiune de alegere personala.
Cel mai prost raspuns, totusi, este ceea ce fac majoritatea persoanelor – ignora intrebarea in intregime.
Alegerea propriului tau context – pentru ce ar trebui sa traiesti? Bogatie? Putere? Seviciu? Longevitate? Iubire? Credinta? Familie? Dumnezeu? Virtute? Fericire? Implinire? Confort? Multumire? Integritate? Sunt sute de alegeri pe care le poti face.
Este important sa faci alegerea generala cu privire la cum sa iti traiesti viata, din moment ce aceasta decizie fixeaza contextul pentru tot ceea ce faci. Daca nu iti alegi contextul, primesti contextul general, mediu, ceea ce inseamna ca in esenta lasi alte persoane sa iti dicteze contextul. Majoritatea persoanelor, pur si simplu, subscriu la contextul general al culturii lor, fara nici cea mai mica variatie individuala. Un astfel de context nu iti va procura suficienta indrumare, despre cum sa traiesti in mod corect. Vei petrece mult timp ghicind drumul tau in viata sau facand multe greseli, ce te vor bantui mai tarziu. In cele din urma, daca vrei sa te apropii de cea mai buna viata posibil pentru tine, trebuie sa iti alegi propriul tau context.
Analizarea virtutiile – pentru a-ti realiza obiectivele, trebuie sa iti dezvolti caracterul in cele opt virtutii. Toate aceste virtutii deriva de la cele opt combinatii diferite ale adevarului, iubirii si curajului dupa cum urmeaza:
Adevar = Onestitate
Iubire = Compasiune
Curaj = Valoare
Adevar + Iubire = Justitie
Adevar + Curaj = Onoare
Iubire + Curaj = Sacrificiu
Adevar + Iubire + Curaj = Spiritualitate
Acest sistem de valori te ajuta sa traiesti virtuos si in functie de caracterul fiecaruia, spiritualitatea poate fi inlocuita de integritate. Poti avea multe conflicte interioare cand incerci sa traiesti virtuos. Iar in acest caz poti sa dai vina pe capacitatea ta limitata de a trai pe deplin in concordanta cu virtutiile tale.
Care este cea mai buna viata posibila? – pentru a raspunde exact la aceasta intrebarea, trebuie sa stii totul. Trebuie sa fii Dumnezeu. Trebuie sa iti pui sub semnul intrebarii limitele actuale, pentru ca in cele din urma sa iti schimbi contextul. Iar in momentul in care ti-ai schimbat contextul, vei evolua. Si iti vei depasi limitele, ajungand mult mai aproape de raspunsul pe care ti-l doresti la intrebarea cum sa iti traiesti viata. Pentru a sti care este cea mai buna viata posibila, ceea ce este matematic o problema de optimizare, trebuie sa stii care sunt toate variantele posibile. Si acest lucru necesita o cantitate de date, ce in momentul de fata este imposibil de gestionat. Imagineaza-ti ca exista un milion de variatii diferite, despre cum sa iti traiesti viata. Pentru a o alege pe cea mai buna, trebuie sa le analizezi pe toate un milion, aplicand un fel de criteriu pentru a le evalua. Si apoi trebuie sa o alegi pe cea cu cel mai mare scor.
Exista trei mari probleme cu aceasta abordare. Prima problema este ca sunt prea multe optiuni, pentru a le considera in mod rezonabil. A doua problema este ca trebuie sa fii capabil sa prezici in mod exact viitorul, pentru a sti cum se va desfasura fiecare viata. Si a treia problema este ca trebuie sa gasesti un criteriu de evaluare. Primele doua sunt in mod clar imposibile in momentul de fata, dar cum ramane cu cea de-a treia?
A treia problema este in practica ceea ce Aristotel a incercat sa abordeze – criteriul de evaluare. A trai virtuos este un raspuns posibil, dar tot este un pic neclar. In primul rand avem un spatiu de cautare a solutiilor posibile, ce este mult prea mare pentru a-l explora pe deplin. Este atat de mare incat nu reusim sa intelegem cu adevarat totul. Si in al doilea rand, trebuie sa descoperim criteriul de evaluare, pentru a compara in mod inteligent o optiunea cu cealalta.
Cautarea – sa abordam prima problema – acea a spatiului gigantic de cautare. In primul rand a gasi o solutie optima este imposibil. Asa ca, adevaratul raspuns la cel mai bun mod de a trai este inca necunoscut. Nu suntem suficient de inteligenti pentru a ne da seama. Asa ca, o intrebare mai corecta este “ Cum putem sa ne apropiem de solutia optima?”
Din fericire matematica are un raspuns la acesta intrebare: euristica. Euristica este o regula pentru explorarea unui loc de cautare, care te poate ajuta sa te apropii de o solutie optima, atunci cand nu poti explora intreg spatiu de cautare. Si acest lucru inseamna ca incerci sa traiesti intr-un anumit fel pentru o perioada si apoi continui sa imbunatatesti situatia curenta. Optimizezi unii parametrii pentru a o face mai buna. Faci pasii necesari pentru a urca cat mai sus. O problema este ca probabil iti va trebui mai mult decat o viata, pentru a urca doar intr-o singura arie. Poti muri inainte de a ajunge suficient de departe cu acesta abordare. Si totusi noi fiintele umane avem un bun de pret de partea noastra, ce face aceasta problema un pic mai usor de gestionat – imaginatia. Nu trebuie sa testam aceste presupuneri, fizic. Le putem testa in mintea noastra. Si pentru a avea o sansa ca aceasta sa functioneze trebuie sa acceptam realitatea, indiferent de ceea ce trebuie sa infruntam cu privire la noi insine. Altfel simularea noastra va fi plina de erori. Lucruri ce par sa mearga in imaginatia noastra, nu vor functiona in realitate.
Cu cat este mai exact modelul tau de realitate, cu atat este mai mare abilitatea ta de a evalua in mod inteligent modurile posibile de a trai. Ceea ce inseamna ca trebuie sa cunosti absolut totul despre tine. Trebuie sa dezvolti o intelegere profunda a propriei tale naturi. Trebuie sa fii congruent intern, altfel nu vei putea avea incredere in simularea ta.
Si nu toata lumea are capacitatea de a face acest lucru bine. Este nevoie de un nivel inalt de inteligenta si concentrare pentru a-ti imagina cum ar fi daca ai trai o viata alternativa si sa o analizezi in mod obiectiv.
Cum poti compara o viata cu o alta? – acum trebuie sa consideram criteriul de evaluare. Cum comparam o viata cu o alta? Multe persoane au incercat sa raspunda la aceasta intrebare. Unul dintre cele mai populare raspunsuri este fericirea. Ni se spune sa facem ceea ce ne face fericiti. Cauta placerea. Evita durerea. Aproape tot ceea ce citim cu privire la dezvoltarea personala foloseste variati ale fericirii ca ultimul obiectiv in viata. Dar fericirea este doar o emotie. Si a-ti petrece intreaga viata pentru a atinge si a mentine o stare emotionala anume este sub-optimal. Si asta deoarece poti simti orice doresti din punct de vedere emotional, doar prin directionarea concentraii tale.
Trebuie sa iti privesti viata in contextul imaginii de ansamblu, a celei mai clare intelegeri a realitatii. Asta inseamna sa privesti istoria vietii, viitorul posibil al vietii si unde ne-ar putea duce conditiile prezente de viata. Cand vezi cum a evoluat viata pe pamanat, vezi forta de evolutie ca ceva mult mai mare decat propria ta existenta. Vezi ca viata a continuat sa evolueze in complexitate, inteligenta si sansa generala de supravietuire. Si cand te plasezi in acest context vezi ca ai trei optiuni de baza. Poti sa lucrezi si sa cooperezi cu evolutia, poti sa lucrezi impotriva ei sau o poti ignora. Constientizarea ta umana iti da abilitatea de a face aceasta alegere in mod constient.
Cat mai aproape de optim posibil – poate ca cea mai buna viata posibila este cea de a coopera cu evolutia, in loc de a lucra impotriva ei. Ceea ce inseamna sa lucrezi pentru a evolua ca individ cat mai mult posibil. Si sa lucrezi pentru a ajuta viata in sine sa evolueze cat mai mult posibil. Trebuie sa iti dezvolti cele mai puternice bunuri evolutionare, cum ar fi inteligenta, constiinta si cunostintele despre realitate.
Daca sunt prea multe date pentru a lua o decizie cu adevarat inteligenta in ceea ce priveste viata ta, poti apela la virtutii. Si ai incredere ca nu vor fi alegeri gresite.
Cand ai dubii fii onest, fii onorabil, fii curajos.