Moartea prioritatilor

Chiar nu-mi plac prioritatile. Cred ca avand prioritate se creaza mai multe probleme decat ar merita. Este inca o minciuna a complexitatii dintre tine si faptul ca trebuie sa actionezi. Nu ma intelege gresit, avand prioritate isi are folosul ei si cu totii (avem nevoie) o facem la un nivel de baza in fiecare zi. Clientul care intra pe usa trebuie sa aleaga prioritatea peste birocratia pe care i-o expui fortat. Dar cand este vorba despre peretele cu ponturile prioritare si trucurile care insele ajuta si cartile de afaceri actioneaza, tot ceea ce faci este sa acoperi problemele fundamentale – ai prea multe de facut sau nu ai timp suficient sa le faci pe toate.

 

In clipa in care am avut o schimbare mare in viata mea, precum plecarea la facultate ceea ce necesita mult studiu, sau sa ma angajez cu norma intreaga asta ar fi necesitat multa atentie, oamenii au spus intotdeauna ca ar trebui sa uit sa fac una si alta. Nu va fi timp de distractie, ori sa-ti satisfaci pasiunile. Uita de alte obiective si vise pe care le poti avea. Trebuie sa ma apuc serios si sa ma concentrez pe studiile sau munca mea. Cu alte cuvinte trebuie sa pun prioritate. Nu chiar!

 

Daca trebuie sa faci o gramada de lucruri, atunci toate iti sunt importante la un anumit nivel altfel ele nu ar fi in raza ta de actiune. Asa ca de ce ai fi nevoit sa cauti si sa alegi care este mai important? Care este prioritatea A? Care este mai putin prioritara? Pentru mine, a pune in prioritate inseamna a face sacrificii. Este echivalentul in a decide daca sa renunti la antrenamentul de fotbal al fiului tau sau la lectiile de pian a ficei tale. Si nu cred ca trebuie sa sacrifici.

 

A pune in prioritate este medicamentul pe care il iei dupa ce ai un caz grav de munca excesiva sau ai simtomele dureroase ale scurgerii timpului. Caracteristic cazurilor cu orice raspuns la ce altceva oameni din secolul 21, concentrarea este pe administrarea simtomelor decat de a preveni poroblemele in primul rand.

 

Daca ai destul de munca pentru a-ti umple 9 sau 5 zile de munca fara timp suplimentar, vei simti nevoia sa pui prioritate? Ar conta care cerinta ar veni prima? Deasemenea, daca ai avea doisprezece ore neintrerupte in fiecare zi pentru a face toata munca pe care trebuie sa o faci, ar conta in ce ordine ai face-o? Ar putea fi scenarii ideale, dar este posibil sa-ti folosesti timpul mai eficient si sa-ti ordonezi cantitatea de munca presata de bagaje suplimentare. Asa ca de ce sa te concentrezi asa de mult pe a pune prioritate?

Leave a Reply