Permiteti-mi sa va descriu pe scurt o zi recenta din viata mea. M-am trezit, m-am spalat si m-am imbracat.  Mi-am updatat blogurile apoi am facut ceva browsing neinteresant. In actiunile mele urmatoare din lista, am platit o factura, am completat niste formulare si am facut ceva curatenie prin casa. Dar m-am oprit din actiunile mele. Am gasit altceva de facut, m-am uitat putin la televizor si m-am jucat putin cu Wii-ul meu. Inaine ca sa-mi dau seama s-a facut noapte si m-am decis sa mut treburile nasoale pentru a doua zi. Apoi le-am mai amanat pentru inca o zi. Pe la sfarsitul saptamanii, toate sarcinile pe care l-am amanat de pe o zi pe alta, si am avut atatea de facut, mi-au venit toate odata pe cap si am sfarsit facand foarte putin din ele.

In retrospectiva mea saptamanala am stat si m-am uitat cum as putea sa-mi revin la normal. Cum as putea oare sa ma descurc cu acele treburi nasoale, acele munci enervante si acele proiecte iritante pe care le lasam mereu deoparte? As face mai intai pe cele frumoase iar acestea imi vor seta cursul frumos pentru toate actiunile urmatoare din acea zi. Nu am simtit ca e un caz din acela de amanare. In saptamana urmatoare mi-am propus saincep cu acele lucruri nasoale inca de dimineata, de multe ori de cum ma dadeam jos din pat. A mers ca pe roate. De ce am avut atat de mult succes?

-scapand te acele actiuni nasoale de pe radarul meu destul de devreme, mi-a ramas majoritatea timpului zilei pentru lucrurile de care ma bucuram. Aceasta mi-a adus o satisfactie mai mare decat atunci cand simteam toata ziua ca acele treburi nasoale ma trag in jos.

-mi-am setat un standard zilnic. Nimeni nu ma zoreste sa fiu superproductiv si sa arat degetul mijlociu amanarii de aceea m-am hotarat sa rezolv treburile nasoale pana la pranz.