Dupa cum probabil va asteptati sa primiti ceea ce am scris pe acest site, timpul este o mare problema pentru mine. Am pasiuni, interese, si obiective pe care vreau sa le realizez iar toate acestea imi ocupa cateva ore. Acesta este de fapt un lucru bun pentru ca as prefera mai mult sa petrec acele ore cu lucrurile care imi fac placere decat sa fac treaba de zi cu zi. Provocarea pe care o s-o am atunci este de cum as putea sa eliberez mai mult din timpul de alta data si sa fac mai putin mai incolo. Ar trebui sa fie simplu dar nu este niciodata si cred ca mi-am dat seama de ce. La grea incercare, suntem cu totii niste risipitori ai timpului.

Inapoi la scoala

Din fericire, in mare nu este vina noastra asa cum sper sa demonstrez astazi. Ca sa ma fac inteles , sa ne intoarcem in timp in anii cand eram copii de scoala. La mine la scoala cel putin, cursurile erau intotdeauna de 45 de minute. Nu mi-am dat seama niciodata de ce dar conform profesorilor exact atat le trebuia sa ne invete un concept (plus temele), idee sau subiect. Era totul in regula asa dar ocazional as fi inteles subiectul in mai putin timp de atat (si fara indoiala ca si alti copii din clasa deasemenea). Bine inteles, ca nu puteam sa spunem nimic sau sa plecam ori sa facem ceva mai constructiv. Trebuia sa stam acolo, sa ne ascundem plictiseala si sa ne petrecem restul timpului cum puteam noi mai bine, altfel profesoara tipa la noi.

Inapoi la munca

In mod natural am crescut si am intrat in marea clasa muncitoare unde totul era….exact la fel. Zilele de scoala la 9 dimineata pana la 3.30 dupa-amiaza (pentru mine cel putin) au fost inlocuite cu zilele de munca de la 9AM la 5PM (din nou difera de la o persoana la alta acest timp dar principiul ramane acelasi). Nu putem sa ne terminam mai devreme munca ori sa trecem prin ea cu o usoara eficienta pentru ca seful nostru va tipa la noi pentru ca o lasam mai moale in timp ce restul muncitorilor se tot chinuie sa termine o munca pe care tu ai terminat-o cu cateva ore inainte. Si asa, ne taram munca, inventand activitati fara noima si ne asiguram ca ne umplem timpul ca sa para ca suntem ocupati. Inchipuitiva.

Ce vreau sa spun este ca…

Ceea ce credeam este evident in exemplul meu ca societatea ca un intreg este ca doua turnuri pazite pentru pierderea timpului. In momentul in care am inceput scoala eram expusi unui mediu in care se tragea de timp, luandu-ne din timpul nostru si in general norma era sa fim ineficienti. Asta se desfasoara in toata lumea muncii asa ca nu e de mirare ca mentalitatea noasta este indreptata asemenea. Verificati emailu ca un prim exeplu. Ceea ce trebuie sa nu ia mai mult de cinci minute daca te concentrezi pe asta, adesea devine jumatate de ora de tragere de timp pentru a astepta sa vina cat mai repede sfarsitul programului de munca. Cand societatea este asa, cum ai de gand sa evadezi?